|
Text extras din aplicatia ECRIS
LLDS dezvoltata de INDACO SYSTEMS
REGULAMENT DE
ORDINE INTERIOARĂ AL PARCHETELOR
din 21/02/2007
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 154 din 05/03/2007
Intrare în vigoare: 05/03/2007
TITLUL V
Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă
tribunale şi
a parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi
familie
CAPITOLUL
I
Conducerea şi structura parchetelor de pe
lângă tribunale şi a
parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori
şi familie
Art. 81.
-(1) Parchetele
de pe lângă tribunale şi parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi
familie sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi de unul sau, după caz, 2
prim-procurori adjuncţi, în funcţie de volumul de activitate.
(2)
La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti primprocurorul este ajutat de
1-3 adjuncţi.
(3)
Prim-procurorul adjunct ori, după caz, prim-procurorii adjuncţi acţionează
pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de prim-procuror,
coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale
parchetului repartizate de acesta.
(4)
Acolo unde există un singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorul
de drept al prim-procurorului. În perioada absenţei prim-procurorului sau a
imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv
revocarea, prim-procurorul adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea
atribuţiilor ce îi revin în această calitate.
(5)
În cazul în care există doi prim-procurori adjuncţi, prin ordin al
procurorului general se va stabili ordinea celor care exercită conducerea
parchetului de pe lângă tribunal. De asemenea, prin ordin se va stabili şi
ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă tribunal, în
cazul absenţei sau al imposibilităţii exercitării funcţiei concomitent de
către prim-procurorul, adjunctul sau adjuncţii săi.
(6)
Prim-procurorul poate delega dreptul de semnătură numai prim-procurorului
adjunct sau, după caz, unui procuror şef secţie, în condiţiile legii şi pe
perioadă determinată.
Art. 82.
-(1) Prim-procurorul
are următoarele atribuţii:
1.
organizează, conduce, coordonează şi răspunde de activitatea de îndeplinire
a sarcinilor ce revin parchetului de pe lângă tribunal, potrivit legii şi
ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie;
2.
conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un
purtător de cuvânt;
3.
organizează periodic conferinţe de presă;
4.
repartizează procurorii pe compartimentele din cadrul parchetului în funcţie
de pregătire, specializare, aptitudinile acestora şi necesitatea bunei
funcţionări a parchetului;
5.
elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă
tribunal, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a
acţiunilor în termenele prevăzute;
6.
asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din
circumscripţie şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de
înlocuire a unor obiective;
7.
asigură organizarea judicioasă a muncii şi folosirea adecvată a resurselor
umane şi materiale;
8.
ia măsuri pentru stabilirea unei metodologii unitare de lucru a activităţii
proprii şi a activităţii celorlalte parchete din circumscripţie;
9.
reprezintă parchetul de pe lângă tribunal în relaţiile de serviciu cu alte
instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţă, precum
şi în relaţiile cu mass-media;
10.
examinează trimestrial datele statistice şi operative în ansamblu şi pe
compartimente de muncă, iar semestrial analizează cu toţi procurorii
rezultatele muncii în toate compartimentele, stabilind măsurile necesare
înlăturării lipsurilor;
11.
repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de
specialitate;
12.
dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în
condiţii bune, potrivit legii;
13.
participă la şedinţele de analiză a soluţiilor pronunţate de tribunal;
14.
organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor
din cadrul parchetului de pe lângă tribunal, potrivit programului aprobat de
Consiliul Superior al Magistraturii;
15.
asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul
justiţiei;
16.
organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de
rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi plângerilor;
17.
stabileşte, cu avizul conform al compartimentului informatic din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul
informaticienilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal;
18.
convoacă colegiul de conducere al parchetului de pe lângă tribunal şi
prezidează şedinţele acestuia;
19.
convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a
procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal;
20.
recomandă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie numirea procurorilor în funcţiile de conducere, potrivit
legii;
21.
este ordonator terţiar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a
sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate
parchetului de pe lângă tribunal, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de
prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare;
coordonează elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângă
tribunal şi al parchetelor de pe lângă judecătoriile din raza parchetului de
pe lângă tribunal şi asigură transmiterea acestuia către parchetul de pe
lângă curtea de apel;
22.
coordonează, controlează şi răspunde de buna administrare a parchetului unde
funcţionează, precum şi a parchetelor din circumscripţie;
23.
verifică ca procurorii cu funcţii de conducere ai parchetelor de pe lângă
tribunal, tribunalele pentru minori şi familie şi judecătoriile din
circumscripţie să repartizeze dosarele procurorilor ţinând cont, în
principal, de următoarele criterii: specializarea, aptitudinile, experienţa,
numărul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de complexitate, specificul
fiecărui caz în parte, cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese,
precum şi alte situaţii deosebite;
24.
evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală sau a activităţii
judiciare şi, acolo unde se impune, ia măsuri urgente pentru înlăturarea
deficienţelor şi eficientizarea activităţii;
25.
asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se
transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
26.
desemnează prim-procurorul adjunct la conducerea Biroului informaţiilor
clasificate.
(2)
Atribuţiile specifice de ordonator terţiar de credite pot fi delegate
managerului economic.
Art. 83.
- Prim-procurorul adjunct are următoarele atribuţii:
a)
duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile prim-procurorului parchetului,
coordonând şi controlând activitatea secţiilor şi a altor compartimente,
conform repartizării dispuse prin ordin de către acesta;
b)
soluţionează dosarele şi lucrările repartizate de prim-procurorul
parchetului;
c)
înlocuieşte prim-procurorul pe perioada absenţei temporare a acestuia, în
cazul în care a fost desemnat, exercitând atribuţiile care îi revin în
această calitate;
d)
prezintă spre aprobare prim-procurorului obiectivele şi activităţile care
urmează a fi incluse în programul de activitate semestrial;
e)
coordonează participarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie la
şedinţele de judecată;
f)
coordonează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă tribunal
la şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea procurorilor pentru
acestea;
g)
participă la şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de
examinarea temeiniciei hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de
atac, potrivit legii;
h)
ia măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept din
activitatea parchetelor, cu sprijinul compartimentului de specialitate din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi
propune tematici pentru învăţământul profesional sau pentru simpozioanele
organizate de parchete;
i)
asigură studierea practicii instanţelor de judecată şi organizează sesizarea
cazurilor de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale, acţionând, după
caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii;
j)
răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte dotarea şi
funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare;
k)
exercită controlul operativ curent asupra lucrărilor efectuate în cadrul
compartimentelor de care răspunde;
l)
participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din
dispoziţia prim-procurorului;
m)
participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii
la nivelul parchetului de pe lângă tribunal şi analizează, când este cazul,
activitatea secţiei judiciare;
n)
primeşte cetăţenii în audienţă şi rezolvă sesizările, reclamaţiile şi
plângerile repartizate;
o)
îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de ordinele
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior;
p)
răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-o).
Art. 84.
-(1) Procurorul
şef secţie exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 20
alin. (3).
(2)
Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou exercită în mod
corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 20 alin. (5).
Art. 85.
-(1) Parchetele
de pe lângă tribunale au următoarea structură:
A.
Secţia de urmărire penală;
B.
Secţia judiciară;
C.
Departamentul economico-financiar şi administrativ.
(2)
La parchetele de pe lângă tribunale pot fi înfiinţate secţii, servicii şi
birouri, potrivit legii.
(3)
La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti funcţionează, de asemenea,
Secţia de supraveghere a urmăririi penale, iar la Parchetul de pe lângă
Tribunalul Constanţa şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, Secţia
maritimă şi fluvială.
(4)
Secţiile, serviciile şi birourile sunt conduse de procurori şefi.
CAPITOLUL
II
Secţia de urmărire penală
Art. 86.
- Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror şef secţie, iar
procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:
a)
efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor şi
sesizează instanţa de judecată competentă; pot participa la şedinţele de
judecată, în condiţiile legii;
b)
asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de
urmărire penală;
c)
urmăresc modul de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi
ale persoanelor puse sub interdicţie, de organele şi instituţiile judeţene;
d)
răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-c).
CAPITOLUL
III
Secţia de supraveghere a urmăririi penale
Art. 87.
- Secţia de supraveghere a urmăririi penale a Parchetului de pe lângă
Tribunalul Bucureşti este condusă de un procuror şef secţie, iar procurorii
din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:
a)
exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele
de cercetare penală; sesizează instanţele de judecată şi pot participa la
şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
b)
răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a).
CAPITOLUL
IV
Secţia judiciară
Art. 88.
-(1) Secţia
judiciară este condusă de un procuror sef secţie, iar procurorii din cadrul
acestei secţii au următoarele atribuţii:
a)
asigură şi urmăresc pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea
cauzelor penale şi civile, în cazurile prevăzute de lege;
b)
exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de tribunal;
c)
identifică cazurile de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri motivate
pentru promovarea recursului în interesul legii;
d)
îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de ordinele
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior;
e)
răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).
(2)
La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti funcţionează o secţie
judiciară penală şi o secţie judiciară civilă care exercită în mod
corespunzător atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).
CAPITOLUL
V
Secţia maritimă şi fluvială
Art. 89.
- Secţiile maritime şi fluviale ale Parchetului de pe lângă Tribunalul
Constanţa şi ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi îndeplinesc, în
mod corespunzător, atribuţiile prevăzute de art. 86 şi art. 88 alin.(1), cu
privire la cauzele penale care se judecă în primă instanţă de secţiile
maritime şi fluviale ale tribunalelor.
CAPITOLUL
VI
Organizarea şi funcţionarea parchetelor de
pe lângă
tribunalele pentru minori şi familie
Art. 90.
-(1) Parchetele
de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie sunt organizate şi
funcţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2)
Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie exercită în mod
corespunzător atribuţiile ce revin parchetelor de pe lângă tribunale şi
parchetelor de pe lângă judecătorii în cauzele cu minori.
Art. 91.
- Prim-procurorul are următoarele atribuţii:
a)
organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului
personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător
a atribuţiilor de serviciu;
b)
elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă
tribunalul pentru minori şi familie, asigură şi urmăreşte realizarea
integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
c)
reprezintă parchetul de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie în
relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de
acelaşi nivel de competenţă, precum şi în relaţiile cu mass-media;
d)
dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în
condiţii bune, potrivit legii;
e)
participă la analiza soluţiilor pronunţate de tribunalul pentru minori şi
familie;
f)
organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor
din cadrul parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie;
g)
asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul
justiţiei;
h)
organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de
rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi plângerilor.
TITLUL VI
Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă judecătorii
CAPITOLUL
I
Conducerea şi structura parchetelor de pe
lângă judecătorii
Art. 92.
-(1) Parchetele
de pe lângă judecătorii sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi, în cazul
unităţilor mari, de prim-procurori adjuncţi.
(2)
Prim-procurorul adjunct acţionează pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor
dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea
compartimentelor parchetului, repartizate de acesta.
(3)
În perioada absenţei prim-procurorului, înlocuitorul său de drept este prim-procurorul
adjunct. În cazul în care nu există funcţia de prim-procuror adjunct, prim-procurorul
parchetului de pe lângă tribunal va desemna, în scris, la propunerea prim-procurorului
parchetului de pe lângă judecătorie, pentru situaţia absenţei, un înlocuitor,
cu acordul acestuia, ale cărui acte procedurale vor fi confirmate de
procurorul ierarhic superior.
(4)
Prim-procurorul poate delega dreptul de semnătură prim-procurorului adjunct
sau, după caz, altui procuror.
(5)
Prim-procurorul îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)
organizează, conduce, coordonează şi răspunde de activitatea de îndeplinire
a sarcinilor ce revin parchetului de pe lângă judecătorie, potrivit legii şi
ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie;
b)
conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un
purtător de cuvânt;
c)
repartizează, acolo unde este cazul, procurorii pe activităţi în cadrul
parchetului, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile
acestora şi de necesitatea bunei funcţionări a parchetului;
d)
dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în
condiţii bune, potrivit legii;
e)
participă la şedinţa de analiză a soluţiilor pronunţate de judecătorie;
f)
organizează pregătirea şi perfecţionarea profesională a procurorilor din
cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, potrivit programului aprobat de
Consiliul Superior al Magistraturii;
g)
asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul
justiţiei;
h)
organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de
rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi plângerilor;
i)
exercită controlul asupra activităţii compartimentelor auxiliare de
specialitate;
j)
repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate.
(6)
Prim-procurorul adjunct are următoarele atribuţii:
a)
duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile prim-procurorului parchetului,
coordonând şi controlând activitatea compartimentelor, conform repartizării
dispuse prin ordin de către acesta;
b)
soluţionează dosarele şi lucrările repartizate de prim-procurorul
parchetului;
c)
prezintă spre aprobare prim-procurorului obiectivele şi activităţile care
urmează a fi incluse în programul de activitate semestrial;
d)
organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă
judecătorie la şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea procurorilor
pentru acestea;
e)
organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de
examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de
atac, potrivit legii;
f)
participă la şi sprijină activitatea de perfecţionare profesională şi de
instruire a procurorilor stagiari;
g)
asigură studierea practicii instanţelor de judecată şi organizează sesizarea
cazurilor de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale acţionând, după caz,
cu propuneri pentru recurs în interesul legii;
h)
exercită controlul operativ curent asupra lucrărilor efectuate în cadrul
compartimentelor de care răspunde;
i)
participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din
dispoziţia prim-procurorului;
j)
primeşte cetăţenii în audienţă şi rezolvă sesizările, reclamaţiile şi
plângerile repartizate;
k)
răspunde de activitatea compartimentelor auxiliare de specialitate urmărind
îndeplinirea sarcinilor ce revin acestor compartimente, potrivit ordinului
prim-procurorului.
Art.
93 - (1) La Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa şi Parchetul de pe
lângă Judecătoria Galaţi funcţionează Secţia maritimă şi fluvială, care
îndeplineşte, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute de art. 86 şi art.
88 alin. (1), cu privire la cauzele penale care se judecă în primă instanţă
de secţia maritimă şi fluvială a judecătoriei.
(2)
Secţia este condusă de un procuror şef secţie.
(3)
Procurorul şef secţie exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de
art. 20 alin. (3).
CAPITOLUL
II
Atribuţiile parchetelor de pe lângă
judecătorii
Art. 94.
- Parchetele de pe lângă judecătorii exercită următoarele atribuţii:
a)
efectuează urmărirea penală şi sesizează instanţele de judecată în cauzele
date prin lege în competenţa lor; pot participa la şedinţele de judecată, în
condiţiile legii;
b)
exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuată de organele
de cercetare penală în cauzele prevăzute de lege;
c)
ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b), în care s-a dispus începerea
urmăririi penale, şi urmăresc soluţionarea operativă şi temeinică a acestora;
d)
asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de
urmărire penală;
e)
soluţionează plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală în
cauzele în care se exercită supravegherea activităţii de urmărire penală şi
rezolvă conflictele de competenţă între organele de cercetare penală,
potrivit legii;
f)
urmăresc modul de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi
ale persoanelor puse sub interdicţie, de instituţiile şi organele locale;
g)
exercită acţiunea civilă în cazurile prevăzute de lege;
h)
asigură participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în
cazurile prevăzute de lege;
i)
exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie;
j)
examinează, din oficiu, la cererea persoanelor interesate ori din dispoziţia
organelor ierarhic superioare, hotărârile judecătoreşti definitive şi, după
caz, irevocabile şi fac propuneri pentru atacarea lor cu recurs în interesul
legii;
k)
realizează activităţile prevăzute de lege ori de alte acte normative privind
pregătirea procurorilor stagiari, precum şi cele de perfecţionare
profesională a personalului;
l)
îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de ordinele
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior.
TITLUL VII
Organizarea şi funcţionarea parchetelor militare
CAPITOLUL
I
Conducerea şi structura parchetelor
militare
Art. 95.
-(1) Parchetul
Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti este condus de
procurorul general militar, ajutat de procurorul general militar adjunct,
iar Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi
parchetele de pe lângă tribunalele militare, de un prim-procuror militar,
ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2)
Prevederile art. 72, 73, 82, 83 şi ale art. 92 alin. (5) şi (6) se aplică în
mod corespunzător.
(3)
În cadrul acestor parchete funcţionează personal militar, angajat al
Ministerului Apărării, cu desfăşurarea activităţii în parchetele militare.
Art. 96.
-(1) Parchetul
Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti are următoarea
structură:
A.
Secţia de urmărire penală;
B.
Secţia judiciară;
C.
Biroul de documente clasificate.
(2)
Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti are
următoarea structură:
A.
Secţia de urmărire penală;
B.
Secţia judiciară;
C.
Biroul de documente clasificate.
(3)
Secţiile sunt conduse de procurori militari şefi secţie care exercită în mod
corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 41 alin. (3).
(4)
Compartimentul de informaţii clasificate se organizează şi funcţionează
potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a
informaţiilor clasificate, precum şi în baza Hotărârii Guvernului nr.
585/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârii
Guvernului nr. 781/2002.
CAPITOLUL
II
Atribuţiile parchetelor militare
Art. 97.
-(1) Parchetele
militare îndeplinesc, în raport de activităţile specifice şi competenţa
materială proprie, stabilită de lege, atribuţiile prevăzute pentru
parchetele civile corespunzătoare.
(2)
Secţia de urmărire penală şi anticorupţie şi Secţia judiciară ale
Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti exercită
în mod corespunzător activităţile prevăzute în art. 76 şi art. 78 alin. (1).
(3)
Secţia de urmărire penală şi anticorupţie şi Secţia judiciară ale
Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti
exercită în mod corespunzător activităţile prevăzute în art. 86 şi art. 88
alin. (1), iar parchetele de pe lângă tribunalele militare, pe cele
prevăzute în art. 94, conform legii.
TITLUL
VIII
Colegiile de conducere şi adunările
generale ale procurorilor
CAPITOLUL
I
Colegiile de conducere
Art. 98.
-(1) În cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează
colegiul de conducere care hotărăşte asupra problemelor generale ale
Ministerului Public.
(2)
În cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă
tribunale, parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie, al
parchetelor militare, precum şi al parchetelor de pe lângă judecătorii
funcţionează colegii de conducere care avizează problemele generale ale
parchetelor.
(3)
Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri.
Art. 99.
- Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul acestuia
şi 5 procurori desemnaţi în adunarea generală a procurorilor.
Art. 100.
-(1) Colegiile
de conducere de la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale,
tribunale pentru minori şi familie, judecătorii şi de la parchetele militare
au următoarea componenţă:
a)
la parchetele de pe lângă curţile de apel: procurorul general şi 6 procurori,
aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor;
b)
la parchetele de pe lângă tribunale: prim-procurorul şi 6 procurori, aleşi
pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor;
c)
la parchetele de pe lângă tribunale specializate şi judecătorii: prim-procurorul
şi 2 sau 4 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a
procurorilor.
(2)
Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu toţi
procurorii parchetului, cu excepţia procurorului general sau, după caz, a
prim-procurorului, precum şi a celor care declară în prealabil că nu înţeleg
să facă parte din colegiu.
(3)
Listele întocmite potrivit alin. (2) se înmânează procurorilor prezenţi.
Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret.
(4)
Fiecare procuror exprimă un număr de voturi egal cu numărul membrilor aleşi
ai colegiului de conducere stabilit de lege.
(5)
La parchetele la care funcţionează secţii, membrii colegiului de conducere
se aleg, de regulă, din secţii diferite.
(6)
Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere procurorii care obţin
cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.
(7)
Procedura de votare se repetă în cazul în care la primul tur de scrutin nu
au fost aleşi toţi membrii colegiului de conducere.
(8)
La următorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescătoare
a voturilor obţinute, un număr de procurori mai mare cu cel puţin unu faţă
de numărul locurilor rămase neocupate în colegiul de conducere. Dispoziţiile
alin. (5) se aplică în mod corespunzător la fiecare tur de scrutin.
(9)
În cazul în care la parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale
specializate numărul procurorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului
de conducere se exercită de prim-procurorul parchetului.
Art. 101.
-(1) Colegiul
de conducere dezbate problemele generale de conducere a parchetului şi
adoptă hotărâri menite să asigure buna funcţionare a acestuia.
(2)
Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie îşi desfăşoară activitatea în şedinţe care se convoacă de către
procurorul general sau de către cel puţin 3 dintre membrii acestuia,
trimestrial sau ori de câte ori se apreciază necesar să consulte membrii
acestui organism în luarea, în condiţiile legii, a unor decizii privind:
a)
informarea în legătură cu situaţia criminalităţii, ce se prezintă
Parlamentului României, Preşedintelui României, Guvernului, ministrului
justiţiei, precum şi mass-mediei;
b)
proiectele rapoartelor privind activitatea Ministerului Public;
c)
rezultatele unor controale dispuse de ministrul justiţiei ori de procurorul
general şi măsurile ce trebuie luate pentru înlăturarea greşelilor şi a
neajunsurilor constatate;
d)
cazurile de aplicare neuniformă a legii în activitatea unor parchete;
e)
deontologia profesională şi starea disciplinară în structurile Ministerului
Public;
f)
baza materială a parchetelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale
personalului;
g)
problemele economico-financiare sau administrative;
h)
relaţiile Ministerului Public cu celelalte autorităţi publice şi măsurile
necesare pentru perfecţionarea colaborării cu acestea.
Art. 102.
-(1) Colegiul
de conducere se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar.
(2)
Colegiul de conducere este convocat de procurorul general sau, după caz, de
prim-procurorul parchetului.
(3)
Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat de
conducătorul structurii de parchet.
(4)
Convocarea colegiului de conducere şi comunicarea ordinii de zi se fac prin
secretariatul acestuia cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei.
Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de un procuror desemnat
de procurorul general sau, după caz, de prim-procurorul parchetului.
(5)
La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de
pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunal, la şedinţele
colegiului de conducere pot participa şi procurorii şefi secţie sau alţi
procurori care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot.
(6)
La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la
parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, când colegiul de
conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la
şedinţele acestuia participă şi managerul economic al parchetului, cu vot
consultativ.
(7)
În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de
conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi
tribunale specializate pot fi invitaţi şi procurori de la alte parchete,
care nu au drept de vot.
(8)
Şedinţele colegiului de conducere nu sunt publice.
(9)
Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.
(10)
Dezbaterile şi hotărârile colegiului de conducere se consemnează într-un
proces-verbal încheiat de secretariatul colegiului şi semnat de toţi membrii
săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţă celor
interesaţi.
(11)
Procesele-verbale încheiate se păstrează într-o mapă specială de către
primul-grefier sau, după caz, de un grefier desemnat de procurorul general
sau prim-procurorul parchetului.
CAPITOLUL
II
Adunările generale ale procurorilor
Art. 103.
-(1) Adunarea
generală a procurorilor este compusă din toţi procurorii în funcţie ai
parchetului, inclusiv procurorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau
detaşaţi la alte parchete.
(2)
Adunarea generală a procurorilor are următoarele atribuţii:
a)
dezbate activitatea anuală desfăşurată de parchete;
b)
alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c)
dezbate probleme de drept;
d)
iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii;
e)
formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al
Magistraturii;
f)
alege şi revocă, în condiţiile legii, membrii colegiului de conducere.
(3)
Adunarea generală a procurorilor este legal constituită în prezenţa
majorităţii procurorilor în funcţie, cu excepţia situaţiei în care se aleg
membrii Consiliului Superior al Magistraturii, când este necesară prezenţa a
cel puţin două treimi din numărul procurorilor în funcţie.
(4)
Adunările generale ale procurorilor se organizează anual sau ori de câte ori
este necesar.
(5)
Adunările generale ale procurorilor se convoacă după cum urmează:
a)
adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie se convoacă şi este prezidată de către procurorul
general. În lipsa procurorului general, adunarea generală este prezidată de
prim-adjunctul ori adjunctul acestuia;
b)
adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea
de apel se convoacă şi este prezidată de procurorul general al parchetului
de pe lângă curtea de apel;
c)
adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal
se convoacă şi este prezidată de prim-procurorul parchetului de pe lângă
tribunal;
d)
adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă
tribunalul pentru minori şi familie se convoacă şi este prezidată de prim-procurorul
acestui parchet;
e)
adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă
judecătorie se convoacă şi este prezidată de prim-procurorul acestui parchet.
(6)
Adunările generale ale procurorilor se convoacă şi la solicitarea unei
treimi din numărul procurorilor care fac parte din aceasta.
(7)
Adunările generale ale procurorilor se pot convoca şi de Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al parchetului.
(8)
Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea
generală este prezidată de procurorul cu cea mai mare vechime în
magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al
Consiliului Superior al Magistraturii, şi este organizată de colegiul de
conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau,
după caz, de colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de
apel.
(9)
În cadrul adunării generale a procurorilor din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la alegerea membrului pentru
Consiliul Superior al Magistraturii participă şi procurorii Direcţiei
Naţionale Anticorupţie.
(10)
Hotărârile adunărilor generale se iau cu votul majorităţii membrilor, cu
excepţiile prevăzute de lege.
(11)
Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat.
Art. 104.
- Hotărârile adunărilor generale se consemnează într-un registru special
ţinut la fiecare parchet.
|
